Articol nou in European Human Rights Law Review

Tocmai a aparut numarul 6/2011 al prestigioasei publicatii European Human Rights Law Review, dedicat problematicii drepturilor persoanelor cu dizabilitati. Sunt bucuros sa raportez aici un articol scris de subsemnatul este inclus in acest numar, cu titlul:

HANDICAPPING RULES: THE OVERLY RESTRICTIVE APPLICATION OF ADMISSIBILITY CRITERIA BY THE EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS TO COMPLAINTS CONCERNING DISABLED PEOPLE.

 In mare, examinez critic practica CEDO privind conditiile de admisibilitate relative la calitatea procesuala si calitatea de victima care blocheaza accesul la CEDO unor categorii largi de persoane cu dizabilitati. Fac unele propuneri pentru schimbarea acestei practici, identific posibilele temeiuri legale pentru aceste modificari, identific criteriile in baza carora noile criterii pot fi aplicate, compar practica CEDO cu practica altor instante internationale si nu numai. In mod evident, acest articol a fost prilejuit de cauzele Campeanu v Romania si Malacu v Romania privind pacientii morti in serie la Spitalul Psihiatric Poiana Mare in 2002-2004, la care lucrez impreuna cu colegii de la CRJ. Sper sa am timp pe viitor sa discut aceste cauze mai pe larg, sunt de larg interes, avand tot felul de implicatii interesante pe mai multe planuri.

Pe langa articolul meu, acest numar mai include si articole semnate de Thomas Hammarberg,  Oliver Lewis, Phil Fennell si Luke Clements.

Protest caricaturi rasiste Paul Hitter

Reproduc aici scrisoarea de protest pe care am trimis-o organizatorilor si artistului Paul Hitter, cu privire la caricaturile acestuia, initial expuse la galeria ArtYourself din Bucuresti si pe care le-am acuzat ca avand caracter rasist (vezi mai jos).

Doamna Iancu,

Ma numesc Constantin Cojocariu. Sunt avocat, membru al Baroului Iasi, insa de aproximativ opt ani lucrez in strainatate la organizatii internationale ale societatii civile specializate in protectia drepturilor omului (actualmente la Interights, in Londra). Sunt specializat in dreptul anti-discriminarii si in special pe procedura Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). De-a lungul anilor am aparat la Strasburg romi, persoane cu dizabilitati, persoane trangender, persoane gay. Am lucrat inclusiv in cazuri in fata CEDO privind libertatea de exprimare/artistica, indreptate impotriva Turciei si Estoniei, intre altele.

As dori prin aceasta scrisoare sa protestez pentru rolul dumneavoastra si al altor curatori sau sponsori ai expozitiei ArtYourself in promovarea unui set de caricaturi cu caracter rasist ale dlui Paul Hitter. Am aflat despre aceasta situatie prin intermediul unui grup de discutii al carui membru sunt, si pe care au fost diseminate protestul dlui Ionescu, raspunsul dlui Hitter, si respectiv scrisoarea dumneavoastra datata 5 decembrie.

As dori sa punctez pe scurt cateva aspecte in legatura cu acest trist incident, reflectand in primul rand experienta mea de jurist.

In primul rand, in scrisoarea dumneavoastra excludeti aprioric si vehement posibilitatea ca desenele dlui hitter sa fie rasiste sau discriminatorii, asigurandu-ne ca intentiile organizatorilor acestui eveniment au fost onorabile. Tin sa va informez ca intentia nu este o componenta indispensabila a rasismului, poate eventual o circumstanta agravanta. Rasismul este constituit in preponderenta din comportamente, atitudini sau practici involuntare.  Un element foarte important in caracterizarea rasismului este atitudinea subiectiva a persoanelor apartinand minoritatii vizate, pe langa evident o serie de elemente contextuale sau care tin de continutul expresiei incriminate. Din acest punct de vedere va informez ca mai multe persoane rome (cat si prieteni ai romilor precum subsemnatul) am fost profund ofensati si intristati de aceste desene. Faptul ca dl Hitter are si el galerie roma nu este un detaliu hotarator in acest context – avem de-a face aici cu clasica scuza ‘nu e adevarat ca sunt rasist, am chiar prieteni romi, dar…”.

Doamna Iancu,

Cele de mai sus sunt implicit confirmate de premiza demersului ArtYourself (citez din memorie), conform careia inevitabil in fiecare dintre noi exista un reziduu de rasism. In spiritul acestei constatari, am fost suprins de virulenta cu care ati respins orice insinuari ca aceste lucrari ar putea fi percepute drept rasiste. Gasesc aceasta reactie de o similitudine ingrijoratoare cu atitudinea unor compatrioti de-ai nostri demascati drept rasisti (sau corupti: ASeverin a spus recent in legatura cu scandalul din Parlamentul European: "eu nu ma consider un om corupt. pana la urma, este important cum ma consider eu. Eu am declarat de la bun inceput ca nu am nici o vina."), demonstrand o incapacitate funciara de a-ti admite greselile si asuma raspunderea in consecinta.

Nu contest caracterul onorabil al demersului dumneavoastra in ansamblu, atat prin prisma intentiilor sale laudabile, cat si in realizarea sa. Acesta este un element contextual important in aprecierea situatiei, insa nu decisiv. Nu cred ca desenele dlui Hitter singure pot contamina expozitia ArtYourself in ansamblul ei, insa in acelasi timp nu cred ca expozitia in ansamblul ei poate legitima o componenta profund rasista. Va amintesc de asemenea ca desenele dlui hitter au acum o existenta independenta gratie internetului, pe care au fost propagate intens, inclusiv de catre artist insusi. Eu, care am vazut doar fragmente disparate ale expozitiei, sunt indrituit sa ma simt profund indignat cu privire la lucrari aflate in spatiul public, chiar daca nu am avut posibilitatea sa particip personal la expozitie.

Nu ma voi pronunta la valentele artistice ale desenelor cu pricina. In acelasi timp, in calitate de ‘cetatean’, si mai mult decat atat, in calitate de membru al grupului tinta al demersului dumneavoastra (‘intelectualii romani’…), va comunic ca aceste desene pot foarte usor fi interpretate intr-o cheie rasista (arguendo, pentru a nu spune ca sunt ‘rasiste’ de-a dreptul). Aceste desene sunt reprezentari foarte literale, si, prin prisma acestui fapt, infantile, scolaresti, ale unor legende urbane, stereotipuri, bancuri, motive, locuri comune rasiste, profund ancorate in mentalul majoritar. Cand artistul spune ca destructureaza aceste mituri in cheie ironica, eu spun ca el le promoveaza, trivializand raul din/tre noi. Cand artistul spune bunaoara ca cioara ‘priveste cu tristete’ (sic!) impermisibila expresie ‘cioara borata’ scrisa cu litere de o schioapa, eu vad ca ea (‘cioara!’) zambeste cu subinteles, oferind o scuza convenabila profanarii spatiului public cu astfel de insulte.

Doamna Iancu,

Faptul ca aceasta expozitie a fost organizata sub bannerul antidiscriminarii nu poate fi ignorat. In acelasi timp, in masura in care acelasi demers promoveaza sau legitimeaza elemente rasiste, el poate fi perceput de romi precum de doua ori mai periculos, o confirmare a acuzelor de anti-tiganism inerent, constitutiv al majoritarilor. Va reamintesc in acest context dictonul: “Drumul catre iad este pavat cu bune intentii.” Avand in vedere toate acestea, eu va solicit (dumneavoastra si celorlalti responsabili) sa va cereti scuze publice romilor pentru rolul dumneavoastra in acest incident.

Cu sinceritate,

Constantin Cojocariu

Londra, 6 Decembrie 2011

Urmatoarele organizatii si persoane fizice active in ‘miscarea’ romilor s-au alaturat acestei scrisori:

Dinu Adam (scriitor, ziarist, traducator)

Gelu Duminica

Marian Petre

Vasile Ionescu

Raluca Petcutz

Caton Musceleanu (promotor proiecte, voluntar)

Romani CRISS

7 Decembrie 2011

Drepturile omului (in Romania)

Acest paragraf din eseul (provocator, dar captivant) al prof. Conor Gearty, "Against Judicial Enforcement" mi se pare ca sintetizeaza foarte bine atitudinea fata de drepturi in Romania de azi.

"[...] without a strong supporting framework of values and principles, embedded in society and understood and adhered to across a culture, there is every chance of the language of human rights being drained of its potency, of being turned into little more than a set of hoops that are jumped through by authorities but without yielding any tangible benefit for those for whom it should be a wonderful boon. Human rights talk can be useless if it is simply talk and worse than useless if all it does is rubber stamp unfairness and inequality with the seal of (human rights) legitimacy. Sadly this is a very real threat when human rights are sought to be introduced in a society where powerful actors are resolutely opposed to them, and disinclined to allow their individually minimal propensity to care to extend beyond their family or immediate circle. This is what I was referring to [...] when I talked about the need for the rights values and principles to be embedded in a culture before human rights can be guaranteed the kind of traction they need to succeed beyond the paper which they happen to be written".

Connor Gearty, Against Judicial Enforcement in Gearty, Mantovalou, Debating Social Rights, Hart Publishing, 2011, p. 21-22.

Fapt divers (casatoria intre persoane de acelasi sex)

Curtea Constitutionala a Columbiei a solicitat Congresului columbian sa adopte pana pe 30 iulie 2013 o lege legiferand casatioria intre persoane de acelasi sex. Daca pana atunci legea nu va fi adoptata, oficiile de stare civila vor avea dreptul sa legalizeze aceste casatorii din oficiu. Columbia urmeaza asadar sa intre in grupul tarilor care au legalizat casatoria homosexuala dupa cum urmeaza: Olanda (2001), Belgia (2003), Spania (2005), Canada (2005) Africa de Sud (2006), Norvegia (2009), Suedia (2009), Portugalia (2010), Islanda (2010), Argentina (2010) Mexic (2010) Brazilia (2011). La acestea se adauga statele americane: Massachusetts (2004), Connecticut (2008), Iowa (2009), Vermont (2009), New Hampshire (2010), Washington (2010), New York (2011).

Viata de puscarias in Europa de Est, AD 2010

Inventariez in prezent cateva rapoarte recente ale CPT. Cu aceasta ocazie voi include aici cateva episoade sugestive documentate in aceste rapoarte.

For example, in the week before the delegation’s visit, one prisoner was attacked in the admissions department (Pavilion I) by several inmates and ended up in hospital with inter alia a broken nose; another prisoner, who suffered from epilepsy, displayed injuries to his back consistent with having been hit with a long hard object allegedly while he was having a seizure[3]. Other incidents included six prisoners sewing together their lips, two prisoners undertaking a roof-top protest, and one prisoner attempting to hang himself. An examination of the ‘Book of Incidents’ indicated that such a series of events was relatively typical. Further, gangs continue to control significant parts of Zenica Prison, rendering life for other prisoners particularly dangerous and disagreeable, through the use of threats of violence, protection rackets and drug dealing (Bosnia si Herzegovina, 2009)

The three restraint beds were located in a room at the end of the corridor in Sector A of the Nuovo Reparto unit. Fixed to the floor, these beds had a foam mattress with a rubber cover and a central opening allowing patients to relieve themselves when necessary. A bucket to collect the excrement was positioned under the opening in question. The patients were attached to the bed with cotton straps; those used to secure their hands were sewn in place around the wrists with a big needle that resembled an upholsterer's needle. The straps at the wrists and ankles[85] and the chest band were never removed, not even at meal times. In consequence, a nurse hand-fed the patient. Furthermore, the patient was not washed during the whole period of his restraint. In addition, he stayed fixed to the bed, wearing just a vest; the lower half of his body was naked and covered only with a sheet. (Italy, 2009)

The entrance to the dormitories was equipped with barred gates which were shut at night, thereby restricting patients’ access to the toilet and obliging them to urinate in bottles. The CPT recommends that steps be taken to ensure that patients in the FPU have ready access to a proper toilet at all times, including at night. (Montenegro, 2009)

Articol nou despre o problema veche - Hadareni et al.

Recent mi-a aparut articolul Implementing the Romanian Roma Pogrom Judgments: A Case Study in Interights Bulletin 16.2, disponibil aici. Articolul este de fapt un studiu de caz al experientei implementarii de catre autoritatile din Romania a hotararilor CEDO in cazurile privind pogromurile impotriva romilor din Hadareni, Bolintin, Casin si Plaiesii, ce au avut loc in anii 90. Pe langa o parte descriptiva, care se refera la rolul jucat de diversii actori implicati in proces (societate civila, CEDO, Commitetul de Ministri, PACE), articolul contine si o analiza critica a prestatiei acestora. In ciuda unor eforturi notabile, autoritatile romane nu au reusit pana acum sa-si execute obligatiile derivand din aceste hotarari, in prezent abandonand cu totul orice efort in acest context. Vinovatii - CEDO, Comitetul de Ministri, dar in principal autoritatile din Bucuresti.  Pe de alta parte, implicarea activa a societatii civile este laudabila, fara de care dosarul executarii ar fi fost probabil inchis deja, cel putin in ceea ce priveste hotararea-'lider' Molodovan v Romania.

A propos de acest subiect, recent a avut loc un schimb de scrisori intre Comisarul CoE pentru drepturile omului Hammarberg si al nostru Emil Boc. Comisarul s-a referit exclusiv la chestiuni ce tin de drepturile romilor, intre altele si neimplementarea hotararilor amintite mai sus. Emila Boc sustine sus si tare ca Romania is indeplineste obligatiile-cum altfel. Oricum e bine ca in continuare aceasta problema ramane in atentia institutiilor europene, si sper sa ramana asa pana cand autoritatile isi fac datoria (sperante desarte ar spune unii).