Pages

Tuesday, 8 June 2010

Dreptul la vot si persoanele puse sub interdictie

CEDO a confirmat in hotararea Alajos Kiss v. Ungaria publicata pe 20 mai 2010 ceva ce stiam deja de mult timp, respectiv ca interdictia de a vota aplicata persoanelor cu dizabilitati este ilegala in Europa.

Petentul in acest caz este o persoana cu depresie maniacala pusa sub interdictie partiala in 20o5 si care a incercat sa voteze in alegerile generale maghiare din 2006. A fost impiedicat insa sa o faca in baza unui articol din constitutie care prevede ca persoanele sub interdictie (partiala sau totala) pierd dreptul la vot. Domnul Kiss a atacat aceasta prevedere in fata CEDO, care i-a dat dreptate. CEDO a apreciat ca prohibitia constitutionala are consecinte deloc neglijabile din moment ce afecteaza 0,75% din populatia maghiara. Mai departe, Curtea a apreciat ca aceasta prohibitie denota tratamentul persoanelor cu dizabilitati intelectuale si mentale ca un grup compact, in dauna unor decizii individualizate bazate pe capacitatea fiecarei persoane in parte de a participa la procesul electoral. O astfel de prezumtie globalizanta este contrara Articolului 3 din Protocolul 1 al Conventiei privind dreptul la vot.

Curtea a facut niste observatii cruciale, aplicabile pe scara larga in cauzele privind persoanele cu dizabilitati. Astfel, penru prima oara Curtea a facut o analogie intre persoanele cu dizabilitati si alte minoritati care sufera in mod traditional de marginalizare, precum minoritatile etnice, femeile, sau minoritatile sexuale. In consecinta orice discrimnare la care sunt supuse persoanele cu dizabilitati va fi foarte greu de justificat, daca nu imposibil. Mai departe, Curtea a observat ca procesul legislativ parlamentar care a rezultat in anularea dreptului la vot nu a fost sustinut de argumente suficiente, si ca dimpotriva, a fost dominat de stereotipuri privind capacitatea persoanelor cu dizabilitati. Acest rationament este aplicabil in genere multor prevederi legislative si decizii individuale ce afecteaza drepturile persoanelor cu dizabilitati mentale.

Consecintele acestei hotarari sunt radicale si neindoielnice. Multe tari est europene au prevederi similare cu cea din Ungaria, de multe ori localizate bine merci la nivel constitutional. Frumusetea acestei hotarari rezida in faptul ca aceste tari trebuie acum sa reexamineze aceste hotarari si sa le modifice in spiritul hotararii Curtii.
Articolul 36 al Constitutiei noastre prevede ca: "Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie". Aceasta prevedere este consecinta sistemului nostru in materia capacitatii juridice a persoanei care incalca flagrant Conventia si alte obligatii internationale ale Romaniei din cel putin doua motive. Prima la mana - nu permite decat doua variante: fie exista capacitate fie lipseste cu desavarsire (cazul minorilor intre 14-18 ani fiind exceptat), fara nici o varianta intermediara (cf. hot Shtukaturov v Rusia). A doua la mana: nu permite o decizie individualizata asupra capacitatii specifice a unei persoane aflate sub interdictie de a-si exercita dreptul de vot si se bazeaza pe generalizari si stereotipii, in loc de judecati rationale.

No comments:

Post a Comment