Doua articole

Semnalez pe scurt doua articole pe care le-am publicat recent.

1. Racial Discrimination against Roma Children in Schools: Recent Developments from Courts in Bulgaria and Hungary, disponibil aici . In acest articol analizez succint doua hotarari favorabile privind discriminarea elevilor romi in educatie pronuntate de instante din Bulgaria si Ungaria. Argumentez propozitia ca gradul de succes al plangerilor avand acest obiect depinde de calitatea legislatiei antidiscriminare din tara respectiva.

2. Postive Duties to Combat Violent Hate Crimes after Secic v. Croatia, disponibil aici. In acest articol analizez decizia CEDO in cazul Secic v. Croatia, in care de altfel am lucrat, si importanta sa. In primul rand Secic extinde protectia acordata de Conventie asupra victimelor atacurilor rasiste savarsite de persoane private; in al doilea rand Secic deschide calea pentru plangeri vizand calitatea legislatiei in materie, si modul in care este implementata in practica.

Context 1

In masura in care voi avea timp voi incerca sa va transmit cateva idei in legatura cu contextul disputei romano-italiane ce tine prima pagina a ziarelor zilele astea, in principal din perpectiva roma. Randurile de mai jos sunt un mesaj pe care l-am trimis azi pe o lista de discutii.
***
Este important de sesizat ca rasismul italienilor nu este un fenomen nou, declansat exclusiv din cauza asa-zisei infractionalitati a imigrantilor romani. Exista si un rasism autohton foarte bine documentat care vizeaza in principal comunitatilor locale de romi si sinti, care sunt prezenti in peninsula de sute de ani. De asemenea comunitatile de imigranti romi ajunsi in Italia in ultimii ani provin din mai multe state din Europa de Est, nu numai din Romania. Sunt foarte multi proveniti din fosta Iugoslavie, care au plecat din cauza razboiului si s-au stabilit in Italia.

Nici masurile administrative de indepartare a imigrantilor romi nu sunt noi, ci dimpotriva au fost o preocupare constanta a autoritatilor italiene. Vezi de exemplu cazurile de la CEDO Sulejmanovic, Sejdovic si altii v. Italia, care s-au soldat cu o intelegere amiabila prin care Italia a fost obligata sa ii primeasca inapoi pe deportati, sa le plateasca sume mari de bani drept daune etc. Mai recent cateva cazuri au fost comunicate Guvernului italian, avand aceeasi tema, in care petenti sunt romi romani si bosniaci (daca nu ma insel).

Cat despre taberele improvizate sau cele oficiale si conditiile de acolo, operatiunile de curatare intreprinse de autoritatile italiene, din nou ele nu sunt de data recenta, ci ele sunt foarte bine documentate de foarte multi ani - de exemplu in raportul ERRC intitulat Campland de prin 2000, sau in plangerea ERRC v Italia care a fost castigata la Comitetul pentru Drepturi Sociale, si pe care Italia nu a catadicsit sa o puna in aplicare, o cauza de altfel a problemelor actuale.

Sunt convins ca multi sunt la curent cu aceste detalii - consider ca o buna intelegere a contextului italian este necesara in dezbaterile publice care au loc aceste zile.

Diego, the sabertooth redneck

One of the scenes from the first Ice Age movie got my attention when I watched it again today. It takes place at the beginning - Diego the sabertooth tiger tries to grab the human baby from Sid the sloth. Manny the mammoth intervenes and denies Diego his prey. Here are the relevant lines from the script:
Diego: That pink thing is mine.
Sid: No. Actually that pink thing belongs to us.
Diego: "Us"? You two are a bit of an odd couple.
Manny: There is no "us".
Diego: I see. Can't have one of your own, so you want to adopt.
We're safe. Disney is there for us, doing their bit to transmit homophobia to future generations.

All Eyes on Burma

The foreign diplomat described an amazing scene on Wednesday as a column of 8,000 to 10,000 people flooded past his embassy following a group of about 800 monks. They were trailed by four truckloads of military men, watching but not taking action.

According to news reports and telephone interviews from Myanmar, which is sealed off to foreign reporters, the day’s activities began with a confrontation at the giant gold-spired Shwedagon Pagoda, which has been one of the focal points of the demonstrations. In the first reported violence in nine days of demonstrations by monks in Yangon, police officers with riot shields dispersed up to 100 monks who were trying to enter the temple, firing tear gas and warning shots and knocking some monks to the ground. As many as 200 monks were reported to have been arrested at the pagoda.

Several hundred monks then walked through downtown Yangon to the Sule Pagoda, another site of the demonstrations, where truckloads of soldiers were seen arriving Tuesday. A violent confrontation was reported there; more shots were fired and a number of arrests were made.
On a broad avenue near the temple, hundreds of people sat facing a row of soldiers, calling out to them, “The people’s armed forces, our armed forces!” and “The armed forces should not kill their own people!”

(excerpts from a New York Times article)

Inca o noutate, intr-un caz cu transexuali

Cazul L. v. Lituania a fost decis martea trecuta de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, avand ca obiect imposibilitatea efectuarii unei operatii de schimbare de sex in Lituania. Nu voi intra in amanunte, suficient sa spun ca Lituania a fost condamnata pentru incalcarea Articolului 8 din Conventie referitor la dreptul la viata privata. Acest dosar mi-a atras atentia datorita remediului ales de Curte pentru prejudiciul suferit de petent.

In jurisprudenta sa, Curtea s-a declarat limitata de textul Conventiei in a oferi pentru victimele incalcarii unui drept in cel mai bun caz o despagubire de natura pecuniara. Ramanea astfel la latitudinea statului condamnat sa gaseasca cele mai bune metode de a implementa hotararea in dreptul intern, sub suprevegherea Consiliului de Ministri a Consiliului Europei un mecanism nu foarte puternic. Datorita acestui fapt, deciziile Curtii isi pierd foarte mult din eficenta.

Intorcandu-ma la prietenul L., in cazul sau Curtea a ordonat autoritatilor din Lituania sa adopte legea care ii permite sa aiba operatia de schimbare de sex. Doar in doua genuri de cazuri Curtea a mai adoptat astfel de ordine - in unele cazuri impotriva Romaniei privind imobilele nationalizate, in care a dispus restituirea imobileor, si in dosarele in care unele persoane erau detinute ilegal de genul Ilascu v. Moldova & Rusia sau Assanidze v. Georgia in care dispunea eliberarea de urgenta a acestor persoane.

Un caz de urmarit la CJE

Am aflat recent despre un caz potential important aflat pe rolul Curtii Europene de Justitie. Curtea a fost sesizata de o instanta din Muchen pentru a raspunde la cinci intrebari referitoare la interpretarea directivei 2000/78/CE privind crearea unui cadru favorabil in favoarea egalitatii de tratament in materia muncii. Intrebarile au fost prilejuite de plangerea unui homosexual cu privire la faptul ca dupa moartea partenrului cu care traise mai multi ani intr-un parteneriat recunoscut de legea germana, i-a fost refuzat de catre un fond de pensii plata pensiei de sot supravietuitor, un drept recunoscut sotului supravietuitor unei casatorii incheiate potrivit dreptului comun (heterosexuale).

Pe data de 6 septembrie avocatul general Damaso a publicat opinia sa in legatura cu acest caz, in sine foarte interesanta pentru elucidarea in amanunt a unor chestiuni prcum jurisdictia materiala si temporala a Curtii in acest caz, natura dreptului litigios, discriminarea pe criteriul orientarii sexuale in jurisprudenta Curtii, si aplicarea acesteia la faptele acestui caz. Nu voi intra in amanunte, ii invit pe cei interesati sa citeasca aceasta opinia, este o lectura pasionanta. Suficient in acest moment este sa spun ca opinia Avocatului General ii da dreptate petentului in aceasta cauza. Urmeaza ca Curtea sa se pronunte asupra acestei cauze in curand

De ce este importanta acest caz? Pentru ca este unul dintre putinele cazuri referitoare la interpretarea Directivei mai sus amintite. Aceasta Directiva, impreuna cu Directiva privind egalitatea rasiala (Race Directive) au creat asteptari foarte mari de la activistii care se lupta impotriva diverselor discriminari (rasa, dizabilitati, orientare sexuala) atunci cand au fost adoptate acum mai multi ani. Cu toate acestea foarte putine cazuri, si alea nesemnificative, au ajuns pe rolul CJE. De aceea acest caz este o premiera, si poate un nou inceput.

Doua stiri

Doua chestiuni mi-au atras atentia in ultima perioada.

Gestul (si comportamentul) feudal al primarului de sector Ontanu de a stinge o tigara aprinsa in mana unei tinere maturatoare de etnie roma surprinsa intr-o pauza de fumat m-a iritat profund. Acest gest a facut parte dintr-o iesire fulger a primarului intr-un parc bucurestean, insotit fiind de camerele unui post de televiziune. Pe langa faza cu tigara, ispravnicul Ontanu a mai fost surprins amenintandu-i pe lucratori (cam toti romi) 'ca le mananca ficatii' daca nu se tin de treaba, perorand didactic despre rahatul de caine din parc si asa mai departe.

Este un fel de politica adusa in strada de cea mai joasa speta, un fel de demonstratie de gen 'primarul care face' menita a impresiona babutele plimbarete. Este totodata o extensie a la Becali de nivel subsurban, in spiritul asa zisei retete de succes conform careia politicianul trebuie vazut a se angaja in manifestari de sorginte populara precum injuratul, sau hartuirea tiganilor (vezi Basescu cu episodul 'tigan imputit'). Sau, invers, daca poporul ii uraste pe tigani, inseamna ca exteriorizarea acelorasi stereotipuri de catre politicieni este una legitima. Si 'inteligenta', pentru ca aduce voturi,scop care legitimeaza orice actiune oricat de criticabila ar fi ea din alte puncte de vedere.

Sursa acestei stiri este Endressa.



Si acum a doua chestiune. Recent a fost organizata de catre Agentia Nationala pentru Romi si Centrul de Studii Rome prima intalnire a membrilor Comisiei pentru Studierea Robiei Romilor. In cadrul acesteia s-au stabilit punctele cele mai importante pe care le va aborda raportul elaborat de aceasta, in traditia rapoartelor Comisiilor Wiesel, pentru studierea Holocaustului si Tismaneanu, pentru studiul comunismului in Romania. Presedintele acestei Comisii formate din istorici, antropologi si sociologi este Neagu Djuvara, iar printre membrii sai se numara specialisti ca Andrei Oisteanu, Viorel Achim, Constanta Vintila Ghitulescu, Vasile Ionescu, Delia Grigore, Alin Ciupala, Ligia Cadeschi, Andreea Varga, Gheorghe Sarau etc.

Desi nu a fost definitivat clar, este posibil ca raportul sa contina capitole cum ar fi « Sosirea tiganilor in spatiul romanesc », « Viata sociala a tiganilor boieresti intre 1600 si 1850 », « Dezrobirea tiganilor », « Statutul juridic al tiganilor-robia si robul in structura sociala », « Economie, ocupatii, nomadism in perioada robiei » , « Imaginarul calatorilor straini despre tigani », « Robia in constiinta colectiva » etc.

Asadar raportul va cuprinde atat aspecte de istorie orala, folclor, istoria mentalitatilor, cutume si ritmuri ale vietii cotidiene, raporturile dintre robii tigani si stapanii domnesti, boieresti si manastiresti, cat si aspecte de politologie si sociologie, tratand indeosebi perioada de dupa dezrobire.

Raportul Comisiei va incerca sa dea un raspuns si intrebarii atat de des invocate : in ce masura robia a influentat evolutia ulterioara a romilor ? In ce masura acest fenomen este responsabil pentru statutul lor economic si social precar, pentru modul in care si-au construit ei ulterior imaginea de sine ?

Prin demersul sau, Comisia spera sa poata recomanda introducerea subiectului robiei romilor in manualele scolare, in constiinta publica, stimularea cercetarii istoriei si culturii romilor, infiintarea unui muzeu al romilor finantat de stat si a unui centru de cercetare, stabilirea unei zile de comemorare a robiei romilor, si construirea unui memorial (monument) al robiei romilor.

Acest eveniment este unul salutar, mai ales ca personalitati 'neutre' precum Domnul Djuvara au acceptat sa se implice, avand sanse mari sa lanseze acest subiect in dezbaterea publica. Mai mult despre actualitatea subiectului 'robie' pentru noi si pentru romi altadata.

Sursa acestei stiri este Agentia Nationala pentru Romi