Wednesday, 2 September 2009
Unele persoane sunt gay. Si gata.
Iata posterul unei campanii foarte reusite si vizibile impotriva hartuielii homofobice in scoli, initiata de organizatia LGBT locala Stonewall, si beneficiiind de sprijinul mai multor figuri publice intre care si Gordon Brown.
Tuesday, 11 August 2009
Programa scolara discriminatorie in Croatia
Comitetul Cartei Sociale Europene tocmai a facut publica decizia in cauza INTERIGHTS v. Croatia, privind existenta si continutul materiei 'notiuni privind viata sexuala' in cadrul programei scolare croate.
Comitetul a clarificat standardul aplicabil in materie in para. 47-48, pornind de la premiza unanim acceptata ca educatia privind viata sexuala si sanatatea reproducerii este o unealta eficienta pentru reducerea riscurilor asociate comportamentelor sexuale. Asadar, statele semnatare ale Cartei au obligatia de a include aceasta materie in programa scolara; de a se asigura ca aceasta materie este predata in conditii adecvate dpdv cantitaiv; ca forma si substanta materiei sunt relevante, tin seama de specificul cultural, sunt de calitate (respectiv informatia e obiectiva, bazata pe standardele stiintifice actuale, si nu este cenzurata, trunchiata sau intentionat manipulativa); ca exista o procedura de monitorizare si evaluare a calitatii educatiei prin prisma factorilor de mai sus; ca informatia predata sa fie nediscriminatorie (spre ex cu privire la femei sau minoritati sexuale).
Comitetul a hotarat ca autoritatile croate sunt in general in conformitate cu aceste cerinte, tinand seama de marja de apreciere existenta in aceasta materie. Am avut castig de cauza totusi cu privire la capatul de cerere privind constinutul defaimator al curiculei la adresa homosexualilor si unitatilor familiale alternativ, care a incalcat prohibitia discriminarii din Carta.
Nu cunosc situatia din Romania in aceasta privina, desi sunt convins ca ceva probleme exista. Ce e important de subliniat in legatura cu aceasta decizie de pionierat e ca programele scolare si activitatea educationala in genere nu sunt scutite de controlul contencios european, si ca trebuie sa se supuna imperativelor ratiunii si nediscrimnarii (a propos de recenta afacere a icoanelor in scoli).
Comunicatul de presa incluzand linkurile relevante se gaseste aici.
Recent, acelasi Comitet a facut publica o alta decizie interesanta in cauza European Roma Rights Centre v. Bulgaria, privind legalitatea limitarii in timp a accesului la assistenta sociala, cu consecinte disproportionate asupra anumitor grupuri ale populatiei, incluzand romii. Detalii aici.
Comitetul a clarificat standardul aplicabil in materie in para. 47-48, pornind de la premiza unanim acceptata ca educatia privind viata sexuala si sanatatea reproducerii este o unealta eficienta pentru reducerea riscurilor asociate comportamentelor sexuale. Asadar, statele semnatare ale Cartei au obligatia de a include aceasta materie in programa scolara; de a se asigura ca aceasta materie este predata in conditii adecvate dpdv cantitaiv; ca forma si substanta materiei sunt relevante, tin seama de specificul cultural, sunt de calitate (respectiv informatia e obiectiva, bazata pe standardele stiintifice actuale, si nu este cenzurata, trunchiata sau intentionat manipulativa); ca exista o procedura de monitorizare si evaluare a calitatii educatiei prin prisma factorilor de mai sus; ca informatia predata sa fie nediscriminatorie (spre ex cu privire la femei sau minoritati sexuale).
Comitetul a hotarat ca autoritatile croate sunt in general in conformitate cu aceste cerinte, tinand seama de marja de apreciere existenta in aceasta materie. Am avut castig de cauza totusi cu privire la capatul de cerere privind constinutul defaimator al curiculei la adresa homosexualilor si unitatilor familiale alternativ, care a incalcat prohibitia discriminarii din Carta.
Nu cunosc situatia din Romania in aceasta privina, desi sunt convins ca ceva probleme exista. Ce e important de subliniat in legatura cu aceasta decizie de pionierat e ca programele scolare si activitatea educationala in genere nu sunt scutite de controlul contencios european, si ca trebuie sa se supuna imperativelor ratiunii si nediscrimnarii (a propos de recenta afacere a icoanelor in scoli).
Comunicatul de presa incluzand linkurile relevante se gaseste aici.
Recent, acelasi Comitet a facut publica o alta decizie interesanta in cauza European Roma Rights Centre v. Bulgaria, privind legalitatea limitarii in timp a accesului la assistenta sociala, cu consecinte disproportionate asupra anumitor grupuri ale populatiei, incluzand romii. Detalii aici.
Thursday, 6 August 2009
Despre adoptii de catre homosexuali
Salutara aparitia unui articol consistent in Idei in dialog despre un subiect sensibil si relativ putin dezbatut la noi - dreptul homosexualilor de a adopta copii. Articolul se intituleaza Ideologie si drept: Homo europaeus la CEDO si este scris de catre Dan F. Secosan, licentiat al Fac. de drept din cadrul Univ. de Vest din Timisoara. Dupa cum spuneam, apreciez acest articol pentru subiectul abordat, exactitatea cu care sunt prezentate cele doua hotarari majore ale CEDO in materie EB c. Frantei si Frette c. Frantei, si in general tonul (fortat uneori) nepartizan adoptat de autor, care nu ii simpatizeaza pe gay, dar pledeaza pentru dreptul lor de a adopta in principal justificat de interesul primordial al copiilor.
Ce nu mi-a placut a fost ca articolului i-a lipsit un focus clar, ceea ce in cele din urma dauneaza analizei si calitatii concluziilor. Analiza detaliata a hotararilor Frette si EB ocupa o larga portiune, insa concluziile pacatuiesc prin lipsa de precizie (pe alocuri - bunaoara rolul surselor de drept international in interpretarea articolelor din Conventie, vezi cauza Demir si Baykara c. Turciei)si prin faptul ca sunt lacunare. Bunaoara ar fi fost interesant daca autorul deslusea motivele pentru schimbarea de 360 de grade marcata de hotararea EB (nu e clar nici daca autorul este de opinie ca EB a anulat precedentul Frette), in aproximativ un an, sau calitatea argumentarii Curtii pe articolul 14 care pe mine personal m-a lasat perplex.
In loc autorul se lanseaza in argumentarea la modul general a propozitiei 'homosexualii ar trebui sa ai ba acces la adoptii', care prin forta lucrurilor este trunchiata. De remarcat ca CEDO nu s-a pronuntat asupra acestei probleme in abstract ci asupra faptelor cazului supus judecatii si ca deci in acest moment trebuie sa asteptam un alt caz pentru a testa in ce masura EB presupune un drept al homosexualilor de a adopta. Avand in vedere ca analiza cazuisticii CEDO nu pare a sustine argumentarea autorului cu privire la dreptul la adoptii de catre homosexuali, ramane ca una dintre cele doua parti a articolului este superflua.
in spiritul intregului articol, autorul incheie cu o enuntarea unei false dileme - acea a existentei unei distinctii dintre adoptia de catre lesbiene si cea efectuata de homosexuali, si care nu pare a fi in relatie logica cu restul articolului.
Thursday, 23 July 2009
O (veche) perspectiva
Trei stiri mi-au atras atentia in ultima saptamana.1. Mafiotul Mazare marsaluieste in uniforma nazista la un prezentare de moda in Constanta, alaturi de fiul sau, pe care l-a imbracat in uniforma asortata. Reactiile (din partea clasei politice) sunt retinute, publicul este indiferent.
2. Natalia Estemirova, activist proeminent, care s-a remarcat prin activitatea sa de investigare a abuzurilor comise in Cecenia, este rapita de persoane necunoscute, pentru a fi descoperita dupa cateva ore impuscata in cap, peste granita in Ingusetia.
the Guardian a publicat un obituar aici.
3.Tribunalul penal International pentru fosta Iugoslavie a condamnat doi veri de etnie sarba pentru crime imporiva umanitatii ce au avut loc la inceputul anilor '90. Cei doi s-au facut vinovati pentru moartea a peste 100 de bosniaci. Printre altele, cei doi au inchis mai multe femei si copii in case pe care ulterior le-au incendiat. Un judecator a numit aceste episoade o parte din "istoria deplorabila a inumanitatii omului fata de semenii sai. Mai multe detalii aici.
Monday, 20 July 2009
Doua rapoarte asupra impactului CEDO in Romania
Juristras este o resursa foarte utila pentru cei interesati de problematica receptiei CEDO la nivel national (care este de altfel si tema acestui blog). Proiectul - de cercetare academica si finantat din fonduri europene - isi propune "sa exploreze procesele de litgare in domeniul drepturilor omului in fata CEDO si efectele pe care hotararile acesteia le are asupra legilor nationale, consecintelor in domeniile judiciar si politicilor publice". Subiectul - de maxim interes - este unul studiat in profunzime in vest, insa mai putin inteles si mai discret in Romania.
Proiectul - pe cale de a fi finalizat - a generat o serie de studii asupra situatiei in noua state, precum si asupra unor subiecte punctuale, din perspectiva comparative, precum cazuistica privind minoritatile etnice sau sexuale. Desi calitatea oscileaza (in functie de autori in principal), materialele sunt in genere interesante. Doua rapoarte postate pe acest site se apleaca asupra situatiei din Romania, suprapunandu-se intr-o oarecare masura.
Primul raport, datand din 2007, este scris de Adriana Dagalita - fosta avocata la APADOR, actualmente jurist la Grefa Curtii - si Dragos Bogdan - cercetator la Societatea Academica Romana - si se intituleaza "Strasbourg Court Jurisprudence and Human Rights in Romania: an Overview of Litigation, Implementation and Domestic reform". Studiul prezinta intr-un mod incitant si concis o serie de subiecte precum tipologia cazuisticii romanesti in fata Curtii, modul in care instantele interne inteleg (sau nu) si aplica (sau nu) jurisprudenta Curtii, masura in care recursul in fata Curtii este utilizat strategic pentru a obtine schimbari in interesul public si actorii principali ai acestor eforturi, implementarea la nivel domestic a jurisprudentei Curtii, si, in sfarsit, jurisprudenta Curtii in scolile de drept si literatura specializata.
Foarte interesante sunt sectiunile privind gradul de aderenta a instantelor domestice - cu un accent asupra ICCJ si Curtii Constitutionale - la jurisprudenta Curtii.Sunt furnizate exemple in care instantele amintite au refuzat sa aplice precedentul furnizat de CEDO. In ceea ce priveste implementarea hotararilor de la Strasbourg, aceasta a avut loc mai mult intamplator, fiind faultata la toate nivelurile (incluzand cu titlul de exemplu Parlamentul in cazurile privind restitutirea proprietatilor Bisericii Greco-Catolice, si Agentul Guvernamental - a carei capacitate se limiteaza la a conserva relatia cu CEDO la nivel de avarie si nimic mai mult).
Doua reprosuri cu privire la un studiu altminteri competent si cu caracter de pionierat. In primul rand insistenta autorilor asupra faptului ca instantele romanesti nu inteleg si nu aplica conceptele folosite de Curte - marja de apreciere, proportionalitate, balansarea intereselor etc. Desi instantele domestice trebuie sa inteleaga o hotarare a CEDO, nu au obligatia de a folosi aceleasi concepte pentru rezolvarea litigiilor. Este necesar ca rezultatelele la care ajung instantele sa fie in acord cu drepturile incluse in Conventie; Curtea nu presupune uniformizarea, recunoscand diversitatea sistemelor de adjudecare din Europa. Cu atat mai mult acest raionament se aplica marjei de apreciere, a carui dezvoltare se datoreaza caracterului supranational al instantei europene.
In sfarsit, studiul nu cerceteaza indeaprope problema lipsei de angajament din partea clasei politice la proiectul Conventiei - aceasta lipsa pe de alta parte se poate datora limitarilor impuse de finantator. Despre al doilea studiu in postul urmator.
Proiectul - pe cale de a fi finalizat - a generat o serie de studii asupra situatiei in noua state, precum si asupra unor subiecte punctuale, din perspectiva comparative, precum cazuistica privind minoritatile etnice sau sexuale. Desi calitatea oscileaza (in functie de autori in principal), materialele sunt in genere interesante. Doua rapoarte postate pe acest site se apleaca asupra situatiei din Romania, suprapunandu-se intr-o oarecare masura.
Primul raport, datand din 2007, este scris de Adriana Dagalita - fosta avocata la APADOR, actualmente jurist la Grefa Curtii - si Dragos Bogdan - cercetator la Societatea Academica Romana - si se intituleaza "Strasbourg Court Jurisprudence and Human Rights in Romania: an Overview of Litigation, Implementation and Domestic reform". Studiul prezinta intr-un mod incitant si concis o serie de subiecte precum tipologia cazuisticii romanesti in fata Curtii, modul in care instantele interne inteleg (sau nu) si aplica (sau nu) jurisprudenta Curtii, masura in care recursul in fata Curtii este utilizat strategic pentru a obtine schimbari in interesul public si actorii principali ai acestor eforturi, implementarea la nivel domestic a jurisprudentei Curtii, si, in sfarsit, jurisprudenta Curtii in scolile de drept si literatura specializata.
Foarte interesante sunt sectiunile privind gradul de aderenta a instantelor domestice - cu un accent asupra ICCJ si Curtii Constitutionale - la jurisprudenta Curtii.Sunt furnizate exemple in care instantele amintite au refuzat sa aplice precedentul furnizat de CEDO. In ceea ce priveste implementarea hotararilor de la Strasbourg, aceasta a avut loc mai mult intamplator, fiind faultata la toate nivelurile (incluzand cu titlul de exemplu Parlamentul in cazurile privind restitutirea proprietatilor Bisericii Greco-Catolice, si Agentul Guvernamental - a carei capacitate se limiteaza la a conserva relatia cu CEDO la nivel de avarie si nimic mai mult).
Doua reprosuri cu privire la un studiu altminteri competent si cu caracter de pionierat. In primul rand insistenta autorilor asupra faptului ca instantele romanesti nu inteleg si nu aplica conceptele folosite de Curte - marja de apreciere, proportionalitate, balansarea intereselor etc. Desi instantele domestice trebuie sa inteleaga o hotarare a CEDO, nu au obligatia de a folosi aceleasi concepte pentru rezolvarea litigiilor. Este necesar ca rezultatelele la care ajung instantele sa fie in acord cu drepturile incluse in Conventie; Curtea nu presupune uniformizarea, recunoscand diversitatea sistemelor de adjudecare din Europa. Cu atat mai mult acest raionament se aplica marjei de apreciere, a carui dezvoltare se datoreaza caracterului supranational al instantei europene.
In sfarsit, studiul nu cerceteaza indeaprope problema lipsei de angajament din partea clasei politice la proiectul Conventiei - aceasta lipsa pe de alta parte se poate datora limitarilor impuse de finantator. Despre al doilea studiu in postul urmator.
Friday, 3 October 2008
Precizari Programul Hadareni
Cateva reflectii pe marginea acestui comunicat de presa si a problemei de fond in ceea ce priveste implementarea hotararilor in dosarul Hadareni. Pe tot cursul acestui program, guvernul (si aici vorbesc inclusiv de ANR ca agentie guvernamentala) a actionat cu incetineala si fara entuziasm. Nu pot sa ma pronunt daca e vorba de incapacitate adminsitrativa (adica delasare, incompetenta) sau rea vointa.
Mai intai a durat aproximativ un an pana cand programul Hadareni 2006-2008 a fost publicat in Monitorul Oficial. Dupa aceea bunul-mers al programului a fost afectat de incapacitatea administrativa a ANR de a desfasura programe de dezvoltare comunitara pe scara celei necesare la Hadareni. Numai ca recunoasterea de catre ANR a incapacitatii sale nu s-a intamplat de azi pe maine - a durat un an si jumatate, pe cheltuiala, timpul si energia comunitatii din Hadareni, tot acest timp fiind marcat de numeroase scandaluri (cum ar fi spre exemplu cel privind casele ce trebuiau reconstruite} . Dupa aceea ANR a incredintat executarea programului UNDP, care sa zicem ca are experienta necesara. Eforturile UNDP au fost insa impiedicate de intarzierea cu care Guvernul a alocat fondurile (care erau deja bugetate) necesare executarii lucrarilor pe 2007 - banii au devenit disponibili abia in octombrie!. Avem de a face cu aceeasi problema acum - bani alocati cu mare intarziere (NB-banii pentru anul acesta nu au fost efectiv alocati!) ceea ce inseamna ca practic lucrari ce trebuiu executate intr-un an intreg vor fi inghesuite in (nici) trei luni (la fel ca in 2007), cand conditiile climaterice vor fi cele mai dificile.
Chiar daca pana la urma toate actiunile la care Guvernul s-a angajat vor fi in teorie bifate, este necesara o analiza super critica a succesului/insucces ului programului. O data pentru ca aceste activitati sunt cruciale pentru pacea si bunastarea comunitatii din Hadareni, si a doua oara pentru ca prgramul Hadareni va servi ca model in celelte trei dosare pe care Guvernul le-a pierdut/le va pierde in aceleasi imprejurari - Plaiesii/Casinu/ Bolintin - or daca programul Hadareni se dovedeste a fi un esec rasunator, altfel se negociaza celelalte programe.
In sfarsit - pentru a nu uita de unde am pornit, actiunea lui IStvan este bine motivata si absolut meritorie, si e bine sa fin toti bine informati in legatura cu toata aceasta problema.
Costel
Mai intai a durat aproximativ un an pana cand programul Hadareni 2006-2008 a fost publicat in Monitorul Oficial. Dupa aceea bunul-mers al programului a fost afectat de incapacitatea administrativa a ANR de a desfasura programe de dezvoltare comunitara pe scara celei necesare la Hadareni. Numai ca recunoasterea de catre ANR a incapacitatii sale nu s-a intamplat de azi pe maine - a durat un an si jumatate, pe cheltuiala, timpul si energia comunitatii din Hadareni, tot acest timp fiind marcat de numeroase scandaluri (cum ar fi spre exemplu cel privind casele ce trebuiau reconstruite} . Dupa aceea ANR a incredintat executarea programului UNDP, care sa zicem ca are experienta necesara. Eforturile UNDP au fost insa impiedicate de intarzierea cu care Guvernul a alocat fondurile (care erau deja bugetate) necesare executarii lucrarilor pe 2007 - banii au devenit disponibili abia in octombrie!. Avem de a face cu aceeasi problema acum - bani alocati cu mare intarziere (NB-banii pentru anul acesta nu au fost efectiv alocati!) ceea ce inseamna ca practic lucrari ce trebuiu executate intr-un an intreg vor fi inghesuite in (nici) trei luni (la fel ca in 2007), cand conditiile climaterice vor fi cele mai dificile.
Chiar daca pana la urma toate actiunile la care Guvernul s-a angajat vor fi in teorie bifate, este necesara o analiza super critica a succesului/insucces ului programului. O data pentru ca aceste activitati sunt cruciale pentru pacea si bunastarea comunitatii din Hadareni, si a doua oara pentru ca prgramul Hadareni va servi ca model in celelte trei dosare pe care Guvernul le-a pierdut/le va pierde in aceleasi imprejurari - Plaiesii/Casinu/ Bolintin - or daca programul Hadareni se dovedeste a fi un esec rasunator, altfel se negociaza celelalte programe.
In sfarsit - pentru a nu uita de unde am pornit, actiunea lui IStvan este bine motivata si absolut meritorie, si e bine sa fin toti bine informati in legatura cu toata aceasta problema.
Costel
Thursday, 2 October 2008
Greva foamei
Prietenul Istvan Haller a intrat astazi in greva foamei in semn de protest impotriva nerespectarii de catre Guvern a obligatiilor ce ii revin in baza a trei condamnari CEDO in legatura cu trei pogromuri impotriva romilor ce au avut loc la inceputul anilor 90, intre care si Hadareni. Pe langa motivatia legitima a grevei, actiunea lui Istvan este remarcabila, demonstrand ca inca mai exista oameni care cred in principii si pot sa-si riste sanatatea intru apararea lor. Trimiteti acest apel mai departe, as relevant.
***
Informare pentru presă
Greva foamei pentru nerespectarea hotărârilor CEDO
Prin soluţionarea amiabilă a cazurilor Moldovan şi alţii împotriva României (5 iulie 2005), Kalanyos şi alţii împotriva României (26 aprilie 2007) şi Gergely împotriva României (26 aprilie 2007) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat act de declaraţia Guvernului României prin care acesta s-a angajat să adopte măsuri generale în scopul combaterii discriminării romilor, urmând ca respectarea acestor angajamente să fie monitorizată de către Comitetul de Miniştri al Consiliul Europei.
În primul caz s-a elaborat un proiect la nivelul satului Hădăreni, care însă nu a fost finalizat, Guvernul blocând în mod repetat fondurile alocate (nefiind realizat până în momentul de faţă obiectul principal al proiectului, şi anume reconstrucţia caselor distruse şi crearea de locuri de muncă, Guvernul României), în cel de-al doilea şi treilea caz Guvernul României a renunţat la proiecte sub pretextul că primarul din comuna Plăieşii de Jos s-ar opune acestora.
Comitetul de Miniştri al Consiliul Europei, deşi informat de situaţie, nu a luat nici o măsură.
Fiind implicat în soluţionarea acestor cazuri, văzând că guvernele României din 1993 şi până azi au mnţit în mod repetat atât romii din Hădăreni cât şi opinia publică românească şi internaţională, am decis să declanşez greva foamei pentru a obţine respectarea hotărârilor date de CEDO. Acţiunea mea nu priveşte doar victimele acestor cazuri, ci toate persoanele aflate pe teritoriul României, care pot deveni victimele unor abuzuri ale autorităţilor, şi care au nevoie de protecţia oferită de Convenţia europeană a drepturilor omului. Dacă Consiliul Europei permite României să nu respecte hotărârile date de CEDO, drepturile noastre nu se bucură de o reală protecţie.
Voi opri greva foamei doar în situaţia în care
1. Guvernul României
a) alocă întreaga sumă rămasă necheltuită din proiectul Hădăreni pentru reconstrucţia caselor şi crearea locurilor de muncă pentru victime, cu promisiunea fermă că aceste fonduri nu vor mai fi blocate şi vor putea fi folosite până la mijlocul anului 2009 până la realizarea completă a proiectului;
b) alocă un fond de patru ori mai mare decât cel pentru proiectul Hădăreni celor două proiecte din comuna Plăieşii de Jos (Caşinul Nou şi Plăieşii de Sus),
sau
2. Comitetul de Miniştri al Consiliul Europei ia măsuri concrete de sancţionare a României pentru nerespectarea hotărârilor CEDO.
Precizez că pentru protejarea sănătăţii mele, voi consuma zilnic o tabletă de multivitamine şi 1/2 litru de iaurt, lapte bătut sau sana.
Precizez şi faptul că această acţiune, despre care voi informa presa şi unele ambasade în mod periodic, nu are legătură cu statutul meu actual de membru în Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu rang de secretar de stat.
Haller István
***
Informare pentru presă
Greva foamei pentru nerespectarea hotărârilor CEDO
Prin soluţionarea amiabilă a cazurilor Moldovan şi alţii împotriva României (5 iulie 2005), Kalanyos şi alţii împotriva României (26 aprilie 2007) şi Gergely împotriva României (26 aprilie 2007) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat act de declaraţia Guvernului României prin care acesta s-a angajat să adopte măsuri generale în scopul combaterii discriminării romilor, urmând ca respectarea acestor angajamente să fie monitorizată de către Comitetul de Miniştri al Consiliul Europei.
În primul caz s-a elaborat un proiect la nivelul satului Hădăreni, care însă nu a fost finalizat, Guvernul blocând în mod repetat fondurile alocate (nefiind realizat până în momentul de faţă obiectul principal al proiectului, şi anume reconstrucţia caselor distruse şi crearea de locuri de muncă, Guvernul României), în cel de-al doilea şi treilea caz Guvernul României a renunţat la proiecte sub pretextul că primarul din comuna Plăieşii de Jos s-ar opune acestora.
Comitetul de Miniştri al Consiliul Europei, deşi informat de situaţie, nu a luat nici o măsură.
Fiind implicat în soluţionarea acestor cazuri, văzând că guvernele României din 1993 şi până azi au mnţit în mod repetat atât romii din Hădăreni cât şi opinia publică românească şi internaţională, am decis să declanşez greva foamei pentru a obţine respectarea hotărârilor date de CEDO. Acţiunea mea nu priveşte doar victimele acestor cazuri, ci toate persoanele aflate pe teritoriul României, care pot deveni victimele unor abuzuri ale autorităţilor, şi care au nevoie de protecţia oferită de Convenţia europeană a drepturilor omului. Dacă Consiliul Europei permite României să nu respecte hotărârile date de CEDO, drepturile noastre nu se bucură de o reală protecţie.
Voi opri greva foamei doar în situaţia în care
1. Guvernul României
a) alocă întreaga sumă rămasă necheltuită din proiectul Hădăreni pentru reconstrucţia caselor şi crearea locurilor de muncă pentru victime, cu promisiunea fermă că aceste fonduri nu vor mai fi blocate şi vor putea fi folosite până la mijlocul anului 2009 până la realizarea completă a proiectului;
b) alocă un fond de patru ori mai mare decât cel pentru proiectul Hădăreni celor două proiecte din comuna Plăieşii de Jos (Caşinul Nou şi Plăieşii de Sus),
sau
2. Comitetul de Miniştri al Consiliul Europei ia măsuri concrete de sancţionare a României pentru nerespectarea hotărârilor CEDO.
Precizez că pentru protejarea sănătăţii mele, voi consuma zilnic o tabletă de multivitamine şi 1/2 litru de iaurt, lapte bătut sau sana.
Precizez şi faptul că această acţiune, despre care voi informa presa şi unele ambasade în mod periodic, nu are legătură cu statutul meu actual de membru în Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu rang de secretar de stat.
Haller István
Subscribe to:
Posts (Atom)