Doua chestiuni mi-au atras atentia in ultima perioada.
Gestul (si comportamentul) feudal al primarului de sector Ontanu de a stinge o tigara aprinsa in mana unei tinere maturatoare de etnie roma surprinsa intr-o pauza de fumat m-a iritat profund. Acest gest a facut parte dintr-o iesire fulger a primarului intr-un parc bucurestean, insotit fiind de camerele unui post de televiziune. Pe langa faza cu tigara, ispravnicul Ontanu a mai fost surprins amenintandu-i pe lucratori (cam toti romi) 'ca le mananca ficatii' daca nu se tin de treaba, perorand didactic despre rahatul de caine din parc si asa mai departe.
Este un fel de politica adusa in strada de cea mai joasa speta, un fel de demonstratie de gen 'primarul care face' menita a impresiona babutele plimbarete. Este totodata o extensie a la Becali de nivel subsurban, in spiritul asa zisei retete de succes conform careia politicianul trebuie vazut a se angaja in manifestari de sorginte populara precum injuratul, sau hartuirea tiganilor (vezi Basescu cu episodul 'tigan imputit'). Sau, invers, daca poporul ii uraste pe tigani, inseamna ca exteriorizarea acelorasi stereotipuri de catre politicieni este una legitima. Si 'inteligenta', pentru ca aduce voturi,scop care legitimeaza orice actiune oricat de criticabila ar fi ea din alte puncte de vedere.
Sursa acestei stiri este Endressa.
Si acum a doua chestiune. Recent a fost organizata de catre Agentia Nationala pentru Romi si Centrul de Studii Rome prima intalnire a membrilor Comisiei pentru Studierea Robiei Romilor. In cadrul acesteia s-au stabilit punctele cele mai importante pe care le va aborda raportul elaborat de aceasta, in traditia rapoartelor Comisiilor Wiesel, pentru studierea Holocaustului si Tismaneanu, pentru studiul comunismului in Romania. Presedintele acestei Comisii formate din istorici, antropologi si sociologi este Neagu Djuvara, iar printre membrii sai se numara specialisti ca Andrei Oisteanu, Viorel Achim, Constanta Vintila Ghitulescu, Vasile Ionescu, Delia Grigore, Alin Ciupala, Ligia Cadeschi, Andreea Varga, Gheorghe Sarau etc.
Desi nu a fost definitivat clar, este posibil ca raportul sa contina capitole cum ar fi « Sosirea tiganilor in spatiul romanesc », « Viata sociala a tiganilor boieresti intre 1600 si 1850 », « Dezrobirea tiganilor », « Statutul juridic al tiganilor-robia si robul in structura sociala », « Economie, ocupatii, nomadism in perioada robiei » , « Imaginarul calatorilor straini despre tigani », « Robia in constiinta colectiva » etc.
Asadar raportul va cuprinde atat aspecte de istorie orala, folclor, istoria mentalitatilor, cutume si ritmuri ale vietii cotidiene, raporturile dintre robii tigani si stapanii domnesti, boieresti si manastiresti, cat si aspecte de politologie si sociologie, tratand indeosebi perioada de dupa dezrobire.
Raportul Comisiei va incerca sa dea un raspuns si intrebarii atat de des invocate : in ce masura robia a influentat evolutia ulterioara a romilor ? In ce masura acest fenomen este responsabil pentru statutul lor economic si social precar, pentru modul in care si-au construit ei ulterior imaginea de sine ?
Prin demersul sau, Comisia spera sa poata recomanda introducerea subiectului robiei romilor in manualele scolare, in constiinta publica, stimularea cercetarii istoriei si culturii romilor, infiintarea unui muzeu al romilor finantat de stat si a unui centru de cercetare, stabilirea unei zile de comemorare a robiei romilor, si construirea unui memorial (monument) al robiei romilor.
Acest eveniment este unul salutar, mai ales ca personalitati 'neutre' precum Domnul Djuvara au acceptat sa se implice, avand sanse mari sa lanseze acest subiect in dezbaterea publica. Mai mult despre actualitatea subiectului 'robie' pentru noi si pentru romi altadata.
Sursa acestei stiri este Agentia Nationala pentru Romi
