Thursday 3 December 2009

Despre atitudini europene cu privire la musulmani

iata un articol informativ din European Voice prilejuit de recent si absurdul vot anti-minarete din Elvetia. Autorul prezinta acest vot ca semnalnd un trend european, nu ca pe un eveniment exceptional. Avem si noi pe ai nostri - numai ca la un nivel intelectual mult mai redus - ie: misionarismul lui Basescu.

The minaret vote, Europe's call to show bias
By Judith Sunderland
02.12.2009 / 17:00 CET
It is not just in Switzerland that intolerance of Muslims is rising.
The vote on Sunday amending Switzerland's constitution to ban the construction of minarets on Switzerland's (few) mosques is a sad reflection of the growing intolerance toward Muslims evident across western Europe.CONTINUARE

Sunday 29 November 2009

Gest istoric al Uniunii Europene

Uniunea Europeana a ratificat recent Conventia Natiunilor Unite pentru Persoanele cu Dizabilitati. Este primul tratat international privind drepturile omului ratificat de UE. Acest gest confera drepturilor omului o importanta simbolica sporita la nivel european, mai ales ca astfel este deschisa calea spre ratificarea si celoralalte tratate importante ale ONU din domeniu. In principiu, aceasta decizie inseamna ca Uniunea Europeana va trebui sa respecte prevederile Conventiei in exercitarea competentelor sale. In mod practic aplicarea unui tratat de acest gen ridica tot felul de consecinte juridice interesante si imprevizibile, avand in vedere ca organele UE se supun controlulului unei instante exterioare, respectiv Comitetul ONU ce aplica Conventia. De remarcat totusi ca Uniunea nu a ratificat si Protocolul Optional privind mecanismul de plangeri individuale. De asemenea, in virtutea Conventiei, UE trebuie sa infiinteze un mecanism care sa monitorizeze respectarea obligatiilor ce ii revin in baza Conventiei. Un comunicat de presa ref. la acest eveniment se gaseste aici.

Asteptam cu nerabdare ratificarea Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, moment prevazut atat in Protocolul 14 cat si in Conventia de la Lisabona!:)

Tuesday 24 November 2009

Noi hotarari impotriva Romaniei cu privire la libertatea de expresie

CEDO a publicat recent doua hotarari privind aceeasi persoana,Laurian Ieremeiov, jurnalist de profesie, prin care a condamnat Romania pentru incalcarea Articolului 10 privind libertatea de expresie. In comunicatul de presa pe care l-au emis cu aceasta ocazie, Comitetul Helsinki (reprezentantii aplicantului in Strasbourg), evidentiaza lacunele legislative in ceea ce priveste infractiunile de insulta si calomnie ce sunt consecinta unei hotarari a Curtii Constitutionale care a declarat neconstitutionala dezincrimnarea acesotor infractiuni. Prin prisma acestor hotarari necesitatea de a reglementa mijloace de drept civil/administrativ pentru protectia onoarei si demnitatii devine mult mai pregnanta. Comunicatul de presa al APADOR poate fi citit AICI.

Friday 20 November 2009

Raport de monitorizare asupra conditiilor din spitalele psihiatrice

Centrul pentru Resurse Juridice a publicat recent un nou raport ce detaliaza rezultatele unui proiect de doi ani ce a vizat monitorizarea conditiilor din mai multe institutii rezidentiale pentru persoane cu dizabilitati din Romania (spitale psihiatrice si sectii psihiatrice ale spitalelor judetetene, dar si o unitate medico-sociala). Raportul prezinta un catalog de abuzuri extreme comise de autoritatile civile si spitalicesti impotriva persoanelor cu dizabilitati, si demonstraza ca in esenta nimic nu s-a schimbat in toti acesti ani. Ce pare a se fi schimbat insa (in rau) e capacitatea crescuta a publicului si a autoritatilor de a ignora/tolera exemplele extreme de inumanitate din mijlocul nostru, tratand, pentru comfortul lor moral, intolerabilul ca si banalitate.

Raportul se refera la o gama larga de abuzuri. Comentez aici pe scurt doar cateva aspecte - in primul rand nerespectarea pe scara larga a garantiilor procedurale privind internarea nevoluntara in spitalele de psihiatrie. Raportul concluzioneaza ca sapte ani dupa adoptarea sa, personalul din unitatile susmentionate inca nu are cunostiinta de prevederile Legii sanatatii mentale, si unde cunosc aceste reglementari, aleg sa le ignore in totalitate. Este incredibila usurinta cu care o persoana oarecare ajunge a fi internata intr-un spital de psihiatrie, si impunitatea de care personalul din spitale se bucura in urma comiterii unor infractiuni considerate ca fiind deosebit de grave 'afara', cum ar fi lipsirea de libertate.

O data internata in spital, persoana cu pricina este supusa unui proces brutal de dezumanizare, spitalul fiind un spatiu paralel in care drepturile cele mai elemntare inceteaza a mai exista. Titulatura de spital psihiatric in Romania este un 'misnomer' - aceasta institutie nu are de a face cu vreun scop terapeutic, ci vizeza exclusiv exercitarea controlului asupra unor persoane care sunt 'altfel'. Iata doar cateva dintre abuzurile documentate de CRJ: supraglomerarea, personal insuficient/necalificat, lipsa de terapii alternative, hrana insuficienta sau servita in mod necorespunzator, lipsa completa a spatiului privat, nerespectarea deminitatii inerente fiintei umane etc etc. Numeroasele exemple furnizate de CRJ in raportul lor aduc aceasta lista seaca la viata: la Spitalul Drobeta Turnu Severin, femeile nu au voie sa-si vopseasca parul sau sa poarte bijuterii, la Spitalul Turceni pacientii nu au mai primit hartie igienica de 13 ani, la Spitalul turceni 130 de pacienti sunt inghesuiti intr-un singur salon cu o capacitate declarata de 100 de persoane, si nu sunt lasati afara cu lunile etc etc.

Acest raport si altele demonstreaza ca profesiunea psihiatrica este profund compromisa, fiind necesara reformarea sa urgenta. Lasand la o parte lispurile materiale, care constituie un subiect aparte, lipsa de compasiune si dispretul demonstrat de aceasta categorie profesionala fata de bolnavii psihic ii descalifica profund. Si daca profesia nu se poate curati din interior, schimbarea trebuie impusa prin coercitie din exterior. Insa ce ne facem ca si autoritatile (Parchetul, instantele, asa-zisul Consiliu National de Combatere a Discriminarii) inchid ochii si abdica de la misiunea pe care o au de proteja drepturile elementare ale fiintei umane in mod egal si fara discriminare, participand astfel la aceste abuzuri? In mod normal acest raport ar trebui intampinat cu un val de masuri represive si de reformare a unui sistem profund falimentar. Desigur sunt constient ca in Romania normalitatea este compromisa, dar schimbarea este inevitabila, ea va veni, insa ce pret continua sa plateasca victimele de azi pana atunci!

Va urma.

Monday 26 October 2009

Studiu asupra politicilor afirmative in educatie in favoarea romilor

Roma Education Fund a publicat recent un studiu critic asupra celor 17 ani de politici afirmative in favoarea romilor in domeniul educatiei. Acest set de masuri afirmative se prezinta sub forma locurilor speciale alocate romilor in invatamantul de stat la toate nivelurile, fiind probabil cel mai extins si coerent de acest tip din Romania. Citez din concluziile studiului.

Aceste actiuni sunt justificate pe temeiul repararii consecintelor discriminarii instituionale de secole impotriva romilor, cat si impotriva practicilor si efectelor discriminatorii actuale. Masurile afirmative sunt menite sa inlature doua obstacole in calea tinerilor romi: rasismul institutional in procesele de selectie in cursul perioadei de scolarizare si aspiratiile educationale scazute ale parintilor cu un nivel de educaie scazut pentru copiii lor. Intre beneficiile pentru societate citate in sprijinul acestor politici se numara cresterea diversitatii in invatamant si efectul pozitiv al unei forte de munca mai bine educate pentru economia romana.

Desi rezultatele obtinute sunt greu de cuantificat, aceste politici au dus probabil la cresterea numarului de romi absolventi ai invatamantului secundar si tertiar.

Pe de alte parte au fost identificate un numar de deficiente: in designul relativ adhoc al programelor, corelarea cu alte politici in domeniu, comunicarea logicii acestor politici catre public. Cea mai importanta problema identificata a fost insa directionarea acestor politici - destul de putini beneficiari provin din mediul rural sau din comunitatile Romanes traditionale, sau care au un statut socio-economic scazut. In practica multi dintre beneficiari, nefacand parte din aceste grupuri, ar fi intrat in invatamant prin propriile forte, chiar in absenta unor masuri de sprijin.

Studiul, consistent si competent, ar trebui sa beneficieze profesionistilor din domeniu precum si chibitilor carcotasi inspirati de la televizor si/sau de peste ocean.

Studiul este disponibil AICI.

Tuesday 13 October 2009

European Commission on Sexual Orientation Law

Recent am devenit membru din partea Romaniei a European Commission on Sexual Orientation Law, o retea informala la nivel european de avocati experti in probleme persoanelor LGBT. Website-ul retelei a fost lansat recent - ramane de vazut in ce masura vom reusi sa realizam ceva activitati impreuna. In masura in care acest deziderat sa va realiza, voi raporta noutatile pe acest blog.

Sunday 11 October 2009

Sustinere verde

Acest blog isi declara sustinerea pentru Remus Cernea, candidat din partea Partidului Verde la alegerile prezidentiale, in campania sa de strangere a semnaturilor necesare pentru intrarea in cursa. Remus Cernea este dupa cunostiintele mele singurul dintre candidati care face din consolidarea drepturilor omului o tema principala a platformei sale. Participarea sa la dezbaterile electorale ar aduce un plus important de calitate, precum si o gura de aer proaspat pe o scena imbacsita si profund compromisa. Pe langa apararea si promovarea drepturilor omului, Remus Cernea include si alte obiective cu care acest blog simpatizeaza pe lista sa de zece angajamente pentru campanie, dupa cum urmeaza:

- Abordarea cu echilibru şi raţionalitate a unor teme delicate pentru societatea românească (se face referire in acest context la teme sensibile la romani precum droguri, prostitutie, homosexuali);
- Separarea dintre stat şi biserică – o condiţie absolut necesară a democratizării României;
- o relatie priviliegiata intre Presedinte si societatea civila.

In plus modul in care Remus Cernea intelege sa isi desfasoare campania de la firul ierbii, mobilizand membrii comunitatii, perseverenta sa sunt laudabile si inovatoare. Succes!

Mai multe detalii se gasesc AICI.

Tuesday 6 October 2009

Numar special Hague Journal on the Rule of Law

Ultimul numar al Hague Journal on the Rule of Law este un numar tematic dedicat domniei dreptului in centrul si estul Europei la 20 de ani de la caderea comunismului, incluzand articole scrise the experti din tarile vizate. Accesul la acest numar este gratuit, insa aceasta promotie nu va dura foarte mult. Linkul relevant este AICI. Iata cuprinsul acestui numar:

The Fall of European Communism: 20 Years After
Martin Krygier

Institutional Change After Socialism and the Rule of Law
Leszek Balcerowicz

‘Telephone Law’ and the ‘Rule of Law’: The Russian Case
Kathryn Hendley

The Rule of Law as an Institutionalized Wager: Constitutions, Courts and Transformative Social Dynamics in Eastern Europe
Venelin I. Ganev

The Rule of Law, Economic Transformation and Corruption After the Fall of the Berlin Wall
Grayna Skpska

Lustration, Decommunisation and the Rule of Law
Adam Czarnota

From ‘Which Rule of Law?’ to ‘The Rule of Which Law?’: Post-Communist Experiences of European Legal Integration
Jií Pibá

Saturday 3 October 2009

Conferinta de la Interlaken

Conferinta de la Interlaken, organizata de Guvernul elvetian pe 18-19 februarie 2010 se preconizeaza a fi un moment foarte important in evolutia CEDO. Formula cel mai des vehiculata este ca la aceasta conferinta se va pune in discutie insusi 'viitorul Curtii'. In speta, Curtea se confrunta cu pericole existentiale sub forma supraincarcarii cu dosare, precum si a refuzului statelor din centrul si estul Europei de a implementa cu buna credinta standardele impuse in Conventie. E de asteptat ca la Interlaken Statele membre isi vor reafirma solemn atasamentul fata de Conventie si vor cauta in mod activ solutii pentru problemele cu care aceasta se confrunta. Fiind implicat intr-o oarecare masura in aceste discutii - din partea ONG-urilor mari care cauta sa joace un rol activ in acest context, voi incerca sa comentez pe acest blog aspecte legate de miza discutiilor si deciziile luate la Interlaken.

Deocamdata, singurul document public ce contureaza discutiile ce urmeaza a avea loc la Interlaken este documentul de pozitie publicat de presedintele Curii, Costa, si care se afla aici. Principalele elemente ale acestui document sunt:

- Interlaken poate fi un moment decisiv in procesul de transformare a Curtii intr-o instanta constitutionala in detrimentul dreptului individual la petitie; Costa sustine totusi ca acest drept va ramane piatra de temelie a Conventiei, dar ca ii pot fi atasate unele 'modalitati';
- se preconizeaza instituirea unui nou mecanism de filtrare a aplicatiilor clar inadmisibile - forma acestu mecanism va fi decisa la Interlaken. Unii autori sustin intoarcerea la vechiul sistem existent inainte de Protocolul 11, cu Comisie si Curte; alternativ, Costa sugerea aruncarea cazurilor inadmisibile la Comitetul de Ministri, chair inainte de a fi decise...
- Statele trebuie sa-si asume si sa execute responsabilitatile impuse de Conventie - obligatia de a aplica Conventia le revin in principal, drept pentru care trebuie sa...introduca remedii eficiente conforme cu Art. 13, sa implementeze hotararile pronuntate de Curte, inclusiv prin adoptarea de masuri generale, sa educe publicul si profesionistii cu privire la standardele din Conventie etc.
- Curtea trebuie sa beneficieze de dreptul de a-si administra propriile treburi, inclusiv prin alocarea unor fonduri suficiente; se impune adoptarea unui Statut care includa prevederile de natura procedurala din Conventie si din alte documente si care sa poate fi mai usor de modificat decat doar prin protocoale.

Descrierea de mai sus poate parea cam seaca pentru ochii unui neinitiat, insa schimbarilor propuse vor avea reverberatii importante pana la nivel individual in toate tarile membre. In ceea ce priveste tara noastra, situatia dezastruoasa de la noi este in buna parte la baza crizei din sistem - sper ca aceasta conferinta sa le deschida ochii guvernantilor, dar slabe sanse.

Friday 25 September 2009

Lasati orice speranta...

For the record, acest blog este impotriva actiunii de protest a magistratilor declansate acum trei saptamani. Domnii magistrati nu au reusit sa convinga ca actiunea lor reprezienta ceva mai mult decat un santaj menit a le conserva/consolida privilegiile. Cu intarziere ei au incercat sa confere o aura de onorabilitate demersului lor, invocand pericolul in care se afla puterea judecatoreasca, si solicitand imbunatatirea conditiilor in care isi desfasoara activitatea. Din punctul meu de vedere nu au reusit acest lucru. Au batut toba pe toate ulitele in legatura cu periclitarea independentei justitiei, dar au uitat sa demonstreze in ce masura greva este un mijloc legitim si proportional pentru salvgardarea standardelor invocate.

Prin pretentiile lor exagerate si mijloacele extreme adoptate, justitia a incalcat insusi principiul pentru care sustin ca se lupta - separatia puterilor in stat. Magistratii isi aroga dreptul nelimitat de a aloca resurse financiare finite in locul puterii executive (sub forma salariilor si a altor avantaje, faimosul procent de 1% din buget, taxele de timbru etc). In acelasi timp magistratii nu au reusit sa convinga ca sunt o categorie profesionala defavorizata - ultima oara cand am verificat o duceau in medie mult mai bine decat altii. Magistratii se lupta pentru o pozitie financiara privilegiata si care nu depinde de pozitia economica relativa a tarii. Aceasta e o dovada imensa de egoism si dispret fata de alte categorii profesionale care au si au avut mult mai putin, fata de doctori, profesori si altii care in definitiv au acelasi nivel de pregatire profesionala si ale caror ocupatii sunt in fond si ele indispensabile si importante. Nu mai vorbim despre pretentiile absurde ca acest protest ar fi sustinut de justitiabili, sau ar veni cumva in ajutorul acestora, sau ca prestatia judecatorilor in aceasta tara, este in fond, onorabila.

Acum cand se intrezareste sfarsitul protestului, trebuie spus ca cea mai grava consecinta a sa pare a fi discreditarea profunda a clasei magistratilor tineri, intrati in justitie dupa 1989, eventual prin intermediul INM, si care reprezentau speranta cea mai importanta de reinnoire si reforma a sistemului. Reprezentatii acestei clase s-au aruncat cu arme si bagaje in sustinerea grevei, asociindu-se unor personaje insalubre, renuntand la discretia si bunul-simt ce trebuie sa le caracterizeze profesia, alimentand jocuri politice, asimilandu-se cu succes mizerabilei politici de la noi din tara.

Foarte trist.

Post scriptum: Intr-un interviu admirabil pe realitatea tv, ce a avut loc dupa ce am postat acest mesaj, Doamna Monica Macovei trage concluzii similare celor de mai sus. Inca o lovitura data asa-zisei infailibilitati clamate de magistrati, ce cheama la meditatie si ratiune.

Wednesday 2 September 2009

Unele persoane sunt gay. Si gata.

Iata posterul unei campanii foarte reusite si vizibile impotriva hartuielii homofobice in scoli, initiata de organizatia LGBT locala Stonewall, si beneficiiind de sprijinul mai multor figuri publice intre care si Gordon Brown.

Tuesday 11 August 2009

Programa scolara discriminatorie in Croatia

Comitetul Cartei Sociale Europene tocmai a facut publica decizia in cauza INTERIGHTS v. Croatia, privind existenta si continutul materiei 'notiuni privind viata sexuala' in cadrul programei scolare croate.

Comitetul a clarificat standardul aplicabil in materie in para. 47-48, pornind de la premiza unanim acceptata ca educatia privind viata sexuala si sanatatea reproducerii este o unealta eficienta pentru reducerea riscurilor asociate comportamentelor sexuale. Asadar, statele semnatare ale Cartei au obligatia de a include aceasta materie in programa scolara; de a se asigura ca aceasta materie este predata in conditii adecvate dpdv cantitaiv; ca forma si substanta materiei sunt relevante, tin seama de specificul cultural, sunt de calitate (respectiv informatia e obiectiva, bazata pe standardele stiintifice actuale, si nu este cenzurata, trunchiata sau intentionat manipulativa); ca exista o procedura de monitorizare si evaluare a calitatii educatiei prin prisma factorilor de mai sus; ca informatia predata sa fie nediscriminatorie (spre ex cu privire la femei sau minoritati sexuale).

Comitetul a hotarat ca autoritatile croate sunt in general in conformitate cu aceste cerinte, tinand seama de marja de apreciere existenta in aceasta materie. Am avut castig de cauza totusi cu privire la capatul de cerere privind constinutul defaimator al curiculei la adresa homosexualilor si unitatilor familiale alternativ, care a incalcat prohibitia discriminarii din Carta.

Nu cunosc situatia din Romania in aceasta privina, desi sunt convins ca ceva probleme exista. Ce e important de subliniat in legatura cu aceasta decizie de pionierat e ca programele scolare si activitatea educationala in genere nu sunt scutite de controlul contencios european, si ca trebuie sa se supuna imperativelor ratiunii si nediscrimnarii (a propos de recenta afacere a icoanelor in scoli).

Comunicatul de presa incluzand linkurile relevante se gaseste aici.

Recent, acelasi Comitet a facut publica o alta decizie interesanta in cauza European Roma Rights Centre v. Bulgaria, privind legalitatea limitarii in timp a accesului la assistenta sociala, cu consecinte disproportionate asupra anumitor grupuri ale populatiei, incluzand romii. Detalii aici.

Thursday 6 August 2009

Despre adoptii de catre homosexuali


Salutara aparitia unui articol consistent in Idei in dialog despre un subiect sensibil si relativ putin dezbatut la noi - dreptul homosexualilor de a adopta copii. Articolul se intituleaza Ideologie si drept: Homo europaeus la CEDO si este scris de catre Dan F. Secosan, licentiat al Fac. de drept din cadrul Univ. de Vest din Timisoara. Dupa cum spuneam, apreciez acest articol pentru subiectul abordat, exactitatea cu care sunt prezentate cele doua hotarari majore ale CEDO in materie EB c. Frantei si Frette c. Frantei, si in general tonul (fortat uneori) nepartizan adoptat de autor, care nu ii simpatizeaza pe gay, dar pledeaza pentru dreptul lor de a adopta in principal justificat de interesul primordial al copiilor.

Ce nu mi-a placut a fost ca articolului i-a lipsit un focus clar, ceea ce in cele din urma dauneaza analizei si calitatii concluziilor. Analiza detaliata a hotararilor Frette si EB ocupa o larga portiune, insa concluziile pacatuiesc prin lipsa de precizie (pe alocuri - bunaoara rolul surselor de drept international in interpretarea articolelor din Conventie, vezi cauza Demir si Baykara c. Turciei)si prin faptul ca sunt lacunare. Bunaoara ar fi fost interesant daca autorul deslusea motivele pentru schimbarea de 360 de grade marcata de hotararea EB (nu e clar nici daca autorul este de opinie ca EB a anulat precedentul Frette), in aproximativ un an, sau calitatea argumentarii Curtii pe articolul 14 care pe mine personal m-a lasat perplex.

In loc autorul se lanseaza in argumentarea la modul general a propozitiei 'homosexualii ar trebui sa ai ba acces la adoptii', care prin forta lucrurilor este trunchiata. De remarcat ca CEDO nu s-a pronuntat asupra acestei probleme in abstract ci asupra faptelor cazului supus judecatii si ca deci in acest moment trebuie sa asteptam un alt caz pentru a testa in ce masura EB presupune un drept al homosexualilor de a adopta. Avand in vedere ca analiza cazuisticii CEDO nu pare a sustine argumentarea autorului cu privire la dreptul la adoptii de catre homosexuali, ramane ca una dintre cele doua parti a articolului este superflua.

in spiritul intregului articol, autorul incheie cu o enuntarea unei false dileme - acea a existentei unei distinctii dintre adoptia de catre lesbiene si cea efectuata de homosexuali, si care nu pare a fi in relatie logica cu restul articolului.

Thursday 23 July 2009

O (veche) perspectiva

Trei stiri mi-au atras atentia in ultima saptamana.

1. Mafiotul Mazare marsaluieste in uniforma nazista la un prezentare de moda in Constanta, alaturi de fiul sau, pe care l-a imbracat in uniforma asortata. Reactiile (din partea clasei politice) sunt retinute, publicul este indiferent.

2. Natalia Estemirova, activist proeminent, care s-a remarcat prin activitatea sa de investigare a abuzurilor comise in Cecenia, este rapita de persoane necunoscute, pentru a fi descoperita dupa cateva ore impuscata in cap, peste granita in Ingusetia.
the Guardian a publicat un obituar aici.

3.Tribunalul penal International pentru fosta Iugoslavie a condamnat doi veri de etnie sarba pentru crime imporiva umanitatii ce au avut loc la inceputul anilor '90. Cei doi s-au facut vinovati pentru moartea a peste 100 de bosniaci. Printre altele, cei doi au inchis mai multe femei si copii in case pe care ulterior le-au incendiat. Un judecator a numit aceste episoade o parte din "istoria deplorabila a inumanitatii omului fata de semenii sai. Mai multe detalii aici.

Monday 20 July 2009

Doua rapoarte asupra impactului CEDO in Romania

Juristras este o resursa foarte utila pentru cei interesati de problematica receptiei CEDO la nivel national (care este de altfel si tema acestui blog). Proiectul - de cercetare academica si finantat din fonduri europene - isi propune "sa exploreze procesele de litgare in domeniul drepturilor omului in fata CEDO si efectele pe care hotararile acesteia le are asupra legilor nationale, consecintelor in domeniile judiciar si politicilor publice". Subiectul - de maxim interes - este unul studiat in profunzime in vest, insa mai putin inteles si mai discret in Romania.

Proiectul - pe cale de a fi finalizat - a generat o serie de studii asupra situatiei in noua state, precum si asupra unor subiecte punctuale, din perspectiva comparative, precum cazuistica privind minoritatile etnice sau sexuale. Desi calitatea oscileaza (in functie de autori in principal), materialele sunt in genere interesante. Doua rapoarte postate pe acest site se apleaca asupra situatiei din Romania, suprapunandu-se intr-o oarecare masura.

Primul raport, datand din 2007, este scris de Adriana Dagalita - fosta avocata la APADOR, actualmente jurist la Grefa Curtii - si Dragos Bogdan - cercetator la Societatea Academica Romana - si se intituleaza "Strasbourg Court Jurisprudence and Human Rights in Romania: an Overview of Litigation, Implementation and Domestic reform". Studiul prezinta intr-un mod incitant si concis o serie de subiecte precum tipologia cazuisticii romanesti in fata Curtii, modul in care instantele interne inteleg (sau nu) si aplica (sau nu) jurisprudenta Curtii, masura in care recursul in fata Curtii este utilizat strategic pentru a obtine schimbari in interesul public si actorii principali ai acestor eforturi, implementarea la nivel domestic a jurisprudentei Curtii, si, in sfarsit, jurisprudenta Curtii in scolile de drept si literatura specializata.

Foarte interesante sunt sectiunile privind gradul de aderenta a instantelor domestice - cu un accent asupra ICCJ si Curtii Constitutionale - la jurisprudenta Curtii.Sunt furnizate exemple in care instantele amintite au refuzat sa aplice precedentul furnizat de CEDO. In ceea ce priveste implementarea hotararilor de la Strasbourg, aceasta a avut loc mai mult intamplator, fiind faultata la toate nivelurile (incluzand cu titlul de exemplu Parlamentul in cazurile privind restitutirea proprietatilor Bisericii Greco-Catolice, si Agentul Guvernamental - a carei capacitate se limiteaza la a conserva relatia cu CEDO la nivel de avarie si nimic mai mult).

Doua reprosuri cu privire la un studiu altminteri competent si cu caracter de pionierat. In primul rand insistenta autorilor asupra faptului ca instantele romanesti nu inteleg si nu aplica conceptele folosite de Curte - marja de apreciere, proportionalitate, balansarea intereselor etc. Desi instantele domestice trebuie sa inteleaga o hotarare a CEDO, nu au obligatia de a folosi aceleasi concepte pentru rezolvarea litigiilor. Este necesar ca rezultatelele la care ajung instantele sa fie in acord cu drepturile incluse in Conventie; Curtea nu presupune uniformizarea, recunoscand diversitatea sistemelor de adjudecare din Europa. Cu atat mai mult acest raionament se aplica marjei de apreciere, a carui dezvoltare se datoreaza caracterului supranational al instantei europene.

In sfarsit, studiul nu cerceteaza indeaprope problema lipsei de angajament din partea clasei politice la proiectul Conventiei - aceasta lipsa pe de alta parte se poate datora limitarilor impuse de finantator. Despre al doilea studiu in postul urmator.