Farcas v. Romania - despre handicapuri in Romania

Iata scriu o nota in avans despre un caz aflat pe rolul CEDO, care s-ar putea demonstra important pentru persoanele cu dizabilitati din Romania si numai.

Este vorba de Farcas v Romania, aflat in acest moment in faza observatiilor, avand o sedinta publica la Strasbourg pe 27 aprilie 2010. Noi il reprezentam pe aplicant in acest caz.

Farcas ilustreaza o problema generalizata in Romania, dar care nu este tratatat cu suficienta serioziatate de guvernanti si public (vorbesc de cei fara dizabilitati) in general. Dl Farcas are distrofie musculara si locuieste in Piatra Neamt. In 2004 a fost obligat sa renunte la contractul sau de munca de fostul sau angajator Romtelecom, la care lucrase mai mult de 20 de ani, in conditii suspecte. Incercand sa conteste aceasta masura, Dl Farcas este blocat de lipsa de acces fizic la instante si la Baroul de avocati. Pierzandu-si venitul, Dl Farcas incearca sa acceseze avantajele pe care statutul sau de persoana cu dizabilitati il presupune, intrand in confruntare cu birocratia atotputernica si nemiloasa care adminsitreaza acest sistem. Surpriza, sediile locale ale autoritatilor ce au ca rol ajutarea persoanelor cu dizabilitati sunt inaccesibile, iar birocratia ce aloca beneficiilor il proceseaza pe Dl Farcas la modul cel mai arbitrar cu putinta. Dl Farcas este in final izolat in cartierul sau, unde trotuarele nu sunt accesibile, transportul public de asemena complet inaccesibil, magazinele asemenea. Acest caz ridica probleme sub articolele 6, 8, 14 ale Conventiei.

Ar fi multe de spus in legatura cu acest caz, si cu siguranta voi avea prilejul sa o fac in viitor, avand in vedere ca sunt direct implicat. Pentru moment doua aspecte. Jurisprudenta Curtii in aceasta materie este nefavorabila pana acum persoanelor cu dizabilitati, pentru multe motive. In masura in care acest caz poate corecta acest aspect, el este unul foarte important. Acest potential este confirmat si de decizia Curtii de a organiza o sedinta publica.

In al doilea rand - acest caz este o exemplificare perfecta a 'tezei sociale' a dizabilitatii conform careia (pe scurt), dizabilitatea nu isi are originea in persoana in cauza, ci este datorata obstacolelor existente in societate. Cu alte cuvinte societatea cauzeaza dizabilitatea, iar in masura in care sunt adoptate masuri corective, discriminarea de care sufera persoanele cu dizabilitati ar disparea. In cazul de fata, reclamantul a lucrat pentru 20 de ani cot la cot cu colegii sai fara dizabilitati.O data ce a fost concediat (un simptom al stigmei de care sufera persoanele cu dizabilitati), intr-un timp record, reclamantul a fost transformat de sistem dintr-o persoana independenta intr-un asistat social, blocat in apartament, si clasificat drept pensionar de invaliditate. Vom vedea in ce masura acest aspect va modela hotararea Curtii.

In fine, as dori sa remarc cu aceasta ocazie campania laudabila condusa zilele acestea de Evenimentul zilei de constientizare a problemelor si excluderii cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati. Campani se numeste INVINGE HANDICAPUL! se se gaseste aici. As avea o obiectie minora in legatura cu aceasta campanie - ar fi fost extraordinar daca campania ar fi fost reflectata si in celelate rubrici ale ziarului, precum editorialele, aratand astfel ca EVZ isi asuma cu adevarat aceasta campanie. Editorialistii ar avea astfel ocazia sa-si diversifice putin aria de cuprindere referindu-se si la altceva decat ...subiectele uzuale.

(foto EVZ)