Programa scolara discriminatorie in Croatia

Comitetul Cartei Sociale Europene tocmai a facut publica decizia in cauza INTERIGHTS v. Croatia, privind existenta si continutul materiei 'notiuni privind viata sexuala' in cadrul programei scolare croate.

Comitetul a clarificat standardul aplicabil in materie in para. 47-48, pornind de la premiza unanim acceptata ca educatia privind viata sexuala si sanatatea reproducerii este o unealta eficienta pentru reducerea riscurilor asociate comportamentelor sexuale. Asadar, statele semnatare ale Cartei au obligatia de a include aceasta materie in programa scolara; de a se asigura ca aceasta materie este predata in conditii adecvate dpdv cantitaiv; ca forma si substanta materiei sunt relevante, tin seama de specificul cultural, sunt de calitate (respectiv informatia e obiectiva, bazata pe standardele stiintifice actuale, si nu este cenzurata, trunchiata sau intentionat manipulativa); ca exista o procedura de monitorizare si evaluare a calitatii educatiei prin prisma factorilor de mai sus; ca informatia predata sa fie nediscriminatorie (spre ex cu privire la femei sau minoritati sexuale).

Comitetul a hotarat ca autoritatile croate sunt in general in conformitate cu aceste cerinte, tinand seama de marja de apreciere existenta in aceasta materie. Am avut castig de cauza totusi cu privire la capatul de cerere privind constinutul defaimator al curiculei la adresa homosexualilor si unitatilor familiale alternativ, care a incalcat prohibitia discriminarii din Carta.

Nu cunosc situatia din Romania in aceasta privina, desi sunt convins ca ceva probleme exista. Ce e important de subliniat in legatura cu aceasta decizie de pionierat e ca programele scolare si activitatea educationala in genere nu sunt scutite de controlul contencios european, si ca trebuie sa se supuna imperativelor ratiunii si nediscrimnarii (a propos de recenta afacere a icoanelor in scoli).

Comunicatul de presa incluzand linkurile relevante se gaseste aici.

Recent, acelasi Comitet a facut publica o alta decizie interesanta in cauza European Roma Rights Centre v. Bulgaria, privind legalitatea limitarii in timp a accesului la assistenta sociala, cu consecinte disproportionate asupra anumitor grupuri ale populatiei, incluzand romii. Detalii aici.

Despre adoptii de catre homosexuali

Salutara aparitia unui articol consistent in Idei in dialog despre un subiect sensibil si relativ putin dezbatut la noi - dreptul homosexualilor de a adopta copii. Articolul se intituleaza Ideologie si drept: Homo europaeus la CEDO si este scris de catre Dan F. Secosan, licentiat al Fac. de drept din cadrul Univ. de Vest din Timisoara. Dupa cum spuneam, apreciez acest articol pentru subiectul abordat, exactitatea cu care sunt prezentate cele doua hotarari majore ale CEDO in materie EB c. Frantei si Frette c. Frantei, si in general tonul (fortat uneori) nepartizan adoptat de autor, care nu ii simpatizeaza pe gay, dar pledeaza pentru dreptul lor de a adopta in principal justificat de interesul primordial al copiilor.

Ce nu mi-a placut a fost ca articolului i-a lipsit un focus clar, ceea ce in cele din urma dauneaza analizei si calitatii concluziilor. Analiza detaliata a hotararilor Frette si EB ocupa o larga portiune, insa concluziile pacatuiesc prin lipsa de precizie (pe alocuri - bunaoara rolul surselor de drept international in interpretarea articolelor din Conventie, vezi cauza Demir si Baykara c. Turciei)si prin faptul ca sunt lacunare. Bunaoara ar fi fost interesant daca autorul deslusea motivele pentru schimbarea de 360 de grade marcata de hotararea EB (nu e clar nici daca autorul este de opinie ca EB a anulat precedentul Frette), in aproximativ un an, sau calitatea argumentarii Curtii pe articolul 14 care pe mine personal m-a lasat perplex.

In loc autorul se lanseaza in argumentarea la modul general a propozitiei 'homosexualii ar trebui sa ai ba acces la adoptii', care prin forta lucrurilor este trunchiata. De remarcat ca CEDO nu s-a pronuntat asupra acestei probleme in abstract ci asupra faptelor cazului supus judecatii si ca deci in acest moment trebuie sa asteptam un alt caz pentru a testa in ce masura EB presupune un drept al homosexualilor de a adopta. Avand in vedere ca analiza cazuisticii CEDO nu pare a sustine argumentarea autorului cu privire la dreptul la adoptii de catre homosexuali, ramane ca una dintre cele doua parti a articolului este superflua.

in spiritul intregului articol, autorul incheie cu o enuntarea unei false dileme - acea a existentei unei distinctii dintre adoptia de catre lesbiene si cea efectuata de homosexuali, si care nu pare a fi in relatie logica cu restul articolului.