Studiu asupra politicilor afirmative in educatie in favoarea romilor

Roma Education Fund a publicat recent un studiu critic asupra celor 17 ani de politici afirmative in favoarea romilor in domeniul educatiei. Acest set de masuri afirmative se prezinta sub forma locurilor speciale alocate romilor in invatamantul de stat la toate nivelurile, fiind probabil cel mai extins si coerent de acest tip din Romania. Citez din concluziile studiului.

Aceste actiuni sunt justificate pe temeiul repararii consecintelor discriminarii instituionale de secole impotriva romilor, cat si impotriva practicilor si efectelor discriminatorii actuale. Masurile afirmative sunt menite sa inlature doua obstacole in calea tinerilor romi: rasismul institutional in procesele de selectie in cursul perioadei de scolarizare si aspiratiile educationale scazute ale parintilor cu un nivel de educaie scazut pentru copiii lor. Intre beneficiile pentru societate citate in sprijinul acestor politici se numara cresterea diversitatii in invatamant si efectul pozitiv al unei forte de munca mai bine educate pentru economia romana.

Desi rezultatele obtinute sunt greu de cuantificat, aceste politici au dus probabil la cresterea numarului de romi absolventi ai invatamantului secundar si tertiar.

Pe de alte parte au fost identificate un numar de deficiente: in designul relativ adhoc al programelor, corelarea cu alte politici in domeniu, comunicarea logicii acestor politici catre public. Cea mai importanta problema identificata a fost insa directionarea acestor politici - destul de putini beneficiari provin din mediul rural sau din comunitatile Romanes traditionale, sau care au un statut socio-economic scazut. In practica multi dintre beneficiari, nefacand parte din aceste grupuri, ar fi intrat in invatamant prin propriile forte, chiar in absenta unor masuri de sprijin.

Studiul, consistent si competent, ar trebui sa beneficieze profesionistilor din domeniu precum si chibitilor carcotasi inspirati de la televizor si/sau de peste ocean.

Studiul este disponibil AICI.

European Commission on Sexual Orientation Law

Recent am devenit membru din partea Romaniei a European Commission on Sexual Orientation Law, o retea informala la nivel european de avocati experti in probleme persoanelor LGBT. Website-ul retelei a fost lansat recent - ramane de vazut in ce masura vom reusi sa realizam ceva activitati impreuna. In masura in care acest deziderat sa va realiza, voi raporta noutatile pe acest blog.

Sustinere verde

Acest blog isi declara sustinerea pentru Remus Cernea, candidat din partea Partidului Verde la alegerile prezidentiale, in campania sa de strangere a semnaturilor necesare pentru intrarea in cursa. Remus Cernea este dupa cunostiintele mele singurul dintre candidati care face din consolidarea drepturilor omului o tema principala a platformei sale. Participarea sa la dezbaterile electorale ar aduce un plus important de calitate, precum si o gura de aer proaspat pe o scena imbacsita si profund compromisa. Pe langa apararea si promovarea drepturilor omului, Remus Cernea include si alte obiective cu care acest blog simpatizeaza pe lista sa de zece angajamente pentru campanie, dupa cum urmeaza:

- Abordarea cu echilibru şi raţionalitate a unor teme delicate pentru societatea românească (se face referire in acest context la teme sensibile la romani precum droguri, prostitutie, homosexuali);
- Separarea dintre stat şi biserică – o condiţie absolut necesară a democratizării României;
- o relatie priviliegiata intre Presedinte si societatea civila.

In plus modul in care Remus Cernea intelege sa isi desfasoare campania de la firul ierbii, mobilizand membrii comunitatii, perseverenta sa sunt laudabile si inovatoare. Succes!

Mai multe detalii se gasesc AICI.

Numar special Hague Journal on the Rule of Law

Ultimul numar al Hague Journal on the Rule of Law este un numar tematic dedicat domniei dreptului in centrul si estul Europei la 20 de ani de la caderea comunismului, incluzand articole scrise the experti din tarile vizate. Accesul la acest numar este gratuit, insa aceasta promotie nu va dura foarte mult. Linkul relevant este AICI. Iata cuprinsul acestui numar:

The Fall of European Communism: 20 Years After
Martin Krygier

Institutional Change After Socialism and the Rule of Law
Leszek Balcerowicz

‘Telephone Law’ and the ‘Rule of Law’: The Russian Case
Kathryn Hendley

The Rule of Law as an Institutionalized Wager: Constitutions, Courts and Transformative Social Dynamics in Eastern Europe
Venelin I. Ganev

The Rule of Law, Economic Transformation and Corruption After the Fall of the Berlin Wall
Grayna Skpska

Lustration, Decommunisation and the Rule of Law
Adam Czarnota

From ‘Which Rule of Law?’ to ‘The Rule of Which Law?’: Post-Communist Experiences of European Legal Integration
Jií Pibá

Conferinta de la Interlaken

Conferinta de la Interlaken, organizata de Guvernul elvetian pe 18-19 februarie 2010 se preconizeaza a fi un moment foarte important in evolutia CEDO. Formula cel mai des vehiculata este ca la aceasta conferinta se va pune in discutie insusi 'viitorul Curtii'. In speta, Curtea se confrunta cu pericole existentiale sub forma supraincarcarii cu dosare, precum si a refuzului statelor din centrul si estul Europei de a implementa cu buna credinta standardele impuse in Conventie. E de asteptat ca la Interlaken Statele membre isi vor reafirma solemn atasamentul fata de Conventie si vor cauta in mod activ solutii pentru problemele cu care aceasta se confrunta. Fiind implicat intr-o oarecare masura in aceste discutii - din partea ONG-urilor mari care cauta sa joace un rol activ in acest context, voi incerca sa comentez pe acest blog aspecte legate de miza discutiilor si deciziile luate la Interlaken.

Deocamdata, singurul document public ce contureaza discutiile ce urmeaza a avea loc la Interlaken este documentul de pozitie publicat de presedintele Curii, Costa, si care se afla aici. Principalele elemente ale acestui document sunt:

- Interlaken poate fi un moment decisiv in procesul de transformare a Curtii intr-o instanta constitutionala in detrimentul dreptului individual la petitie; Costa sustine totusi ca acest drept va ramane piatra de temelie a Conventiei, dar ca ii pot fi atasate unele 'modalitati';
- se preconizeaza instituirea unui nou mecanism de filtrare a aplicatiilor clar inadmisibile - forma acestu mecanism va fi decisa la Interlaken. Unii autori sustin intoarcerea la vechiul sistem existent inainte de Protocolul 11, cu Comisie si Curte; alternativ, Costa sugerea aruncarea cazurilor inadmisibile la Comitetul de Ministri, chair inainte de a fi decise...
- Statele trebuie sa-si asume si sa execute responsabilitatile impuse de Conventie - obligatia de a aplica Conventia le revin in principal, drept pentru care trebuie sa...introduca remedii eficiente conforme cu Art. 13, sa implementeze hotararile pronuntate de Curte, inclusiv prin adoptarea de masuri generale, sa educe publicul si profesionistii cu privire la standardele din Conventie etc.
- Curtea trebuie sa beneficieze de dreptul de a-si administra propriile treburi, inclusiv prin alocarea unor fonduri suficiente; se impune adoptarea unui Statut care includa prevederile de natura procedurala din Conventie si din alte documente si care sa poate fi mai usor de modificat decat doar prin protocoale.

Descrierea de mai sus poate parea cam seaca pentru ochii unui neinitiat, insa schimbarilor propuse vor avea reverberatii importante pana la nivel individual in toate tarile membre. In ceea ce priveste tara noastra, situatia dezastruoasa de la noi este in buna parte la baza crizei din sistem - sper ca aceasta conferinta sa le deschida ochii guvernantilor, dar slabe sanse.